FURTUNĂ PE MARE...

Aflându-mă pentru ultima dată acolo, în locul în care am reuşit să leg şi să dezleg jurăminte, am simţit sărutul amar al unui chip amăgitor...şi în final, am reuşit să-l uit...

Mare Neagră, mare-albastră,

Mă cheamă pădurea acasă...

Am venit deci, azi la  tine,

Ca să mai vorbeşti cu mine.

Mare-albastră, Mare Neagră,

Câte lacrimi ne mai leagă,

Câte ore stând pe maluri,

Câte versuri..câte valuri?

Mare Neagră, loc curat,

Te salut şi am plecat.

De la mine de vrei veşti

Întreabă..şi-ai să primeşti.

Mare-albastră, apă rece,

Dorul de mine ţi-a trece,

Vântul peste-a tale spume,

Îţi va spune alte nume.

Mare Neagră, apă sărată,

Gândurile ţi le-ndreaptă

De la mine, spre-alte zări,

Pe alt ţărm, în depărtări.

Mare-albastră, te întreb,

Căci în tine mă încred:

Cine a mai fost ca mine,

Şi-a venit să stea cu tine?

Cine te-a mai sărutat,

Cine lacrimi a vărsat,

Pe nisip ţi-a scris cuvinte

Să le ţii o viaţă-n minte?

Te întreb din nou, frumos,

Plecându-mi capul în jos:

Cine-ţi va mai scrie ţie

Dulce, ca a mea poezie?

Cine îţi va mai cânta,

Imnuri îţi va intona,

Îţi va spune tot ce simte,

Deseori, fără cuvinte?

Cine-ţi va mai asculta

În cântec, povestea ta?

Cine se va mai juca,

Şi cu pietre-a arunca?

Cine te-a mai vizita,

Şi ţărmul nu-ţi va scuipa?

Şi-ţi va mai striga-n ecou:

"Ne vom întâlni din nou!"

Timpul trece şi se duce,

Lacrimile le aduce..

Tu spargi valurile-n stânci,

Dar eu ştiu că defapt plângi.

Şi eu plâng şi-ţi spun aşa:

Tu pe veci vei fi a mea!

M-ai făcut să te iubesc,

Ca la-un om să îţi vorbesc.

M-ai iubit, m-ai ascultat,

Îţi rămân îndatorat,

Gândurile mi-ai schimbat,

Trupul când mi l-ai spălat.

Iar sărutul tău sărat,

Nu o să fie uitat.

Am să preţuiesc mereu,

Ce mi-a adus valul tău.

N-am stat ca să le culeg,

Nici n-am vrut să le aleg..

Ştiu ce mi-ai trimis, doar eu

Îţi spuneam ce vreau mereu...

...

Mare Neagră, apă sfântă,

De azi nimeni nu-ţi mai cântă..
Vei rămâne-nsingurată,
Până la viitoarea dată.


Mare Neagră, mare-albastră,
S-a sfârşit povestea noastră.
Nu fă vânt, nu fă rafale,
Că de-o fi să mor, şi eu,
Voi muri-n braţele tale...
                                             (Cătălin D. Batky, 20 octombrie 2011)