Zilele astea, am avut un vis. Se făcea că, lipsit de orice speranță, am vrut să „arunc la coș” totul. Însă, s-a întâmplat ceva neașteptat. Printr-o simplă vorbă, nu doar că m-am oprit din drumul spre „coș”, ci le-am așezat pe toate la locul lor. Singur, nu aș fi reușit asta niciodată. Probabil că o singură persoană ar mai fi reușit asta, însă nu a fost să fie așa. Mi-a ieșit în cale un înger, un înger cu aripile lovite, însă nu frânte, un înger pierdut, pe o cale pierdută...
Încerc să îți anin zborul, să te fac să te ridici în înalt. Vreau să te văd fericit, să urmezi calea cea dreaptă!
O să reușesc? Dacă nu, o să învăț...cu timpul.
Ce pot să afirm, este că tu mi-ai redat speranța, mi-ai înviat visele care au pierit în molozul nesfârșit al renunțării, m-ai readus la viață cu o suflare, m-ai făcut să cred din nou, în mine. Pentru asta, m-am gândit că, deși nu ești tocmai aici, cu mine, îți trimit un mesaj:
TE IUBESC!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu